Foto: Bunicutele Uzdin
Srbija

Rukotvorina Marcišor, broš koji simboliše ponovno rađanje

Izvor: 
M.L./M.D. Pon, 28/11/2022 - 19:15











Poštovani čitaoci, pred vama je serijal tekstova ,,Svet je igra“ koji obrađuje običaje u kojima su glavni akteri mališani i koji će biti prevedeni na jezike nacionalnih manjina.  Obradićemo običaje Srba, Rumuna, Slovaka, Hrvata i Roma na ovim prostorima.

U ovom i narednom tekstu govorimo o rumunskim običajima.  O Marcišoru, govorila nam je učenica Melisa Spariosu koja je učenica 7. razreda Osnovne škole „Sveti Georgije“ iz Uzdina. Tekst je preveden i na rumunski jezik.

Naselje Uzdin (rum.Uzdâni) je jedino rumunsko naselje u opštini Kovačica i nalazi se u Južnom Banatu. Selo Uzdin, zajedno sa malim selom (kolonijom) Putnikovo, čini Mesnu zajednicu Uzdin. Uglavnom je naseljeno Rumunima, a prema poslednjem popisu iz 2011. godine bilo je ukupno 2.029 stanovnika.

Rumuna, nažalost, u ovom naselju sve manje ih ima, ali i ono malo čuvaju svoje običaje i tradiciju. Uzdinska rumunska nošnja više se ne nosi, a više se i ne izrađuje. Danas rumunsku nošnju iz Uzdina možete videti samo na festivalima ili na manifestacijama na kojima učestvuju udruženja koja se bave očuvanjem  tradicije i kulture Rumuna u južnom Banatu.

Postoje razni običaji koje ovaj narod čuva, a obično se praktikuju u vreme kao što su Božić, koji proslavljaju po gregorijanskom kalendaru, koriđanje u vreme Božića, za vreme Uskrsa, Ivanjdana. Posebno mesto u kulturi Rumuna zauzima Marcišor,  koji obeležava početak proleća prvog dana marta. Ovaj praznik je veoma star i datira iz vremena paganstva.

O prazniku Marcišor, mali mart, govorila nam je učenica Melisa Spariosu koja je učenica 7. razreda Osnovne škole „Sveti Georgije“ iz Uzdina.

„Marcišor je mali ukras koji se pravi od belog i crvenog konca, којi postoji u tradiciji kod Rumuna. Prolećno cveće visibaba zajedno sa marcišorom se poklanja dragim osobama. Marcišor se obeležava 1. marta, i tada deca imaju zadatak da ovaj šareni simbol ponovnog rađanja nose na odeći. Jedna od dečijih radosti jeste da zajedno sa ukućanima nauče kako da naprave nešto od belog i crvenog konca, to im daju dobru priliku da pokažu svoje umetničke veštine. Ovaj tradicionalni običaj ne zna se otkada datira, ali prema nekim pričama možda je nastao pre 8000 godina. Rimljani su početak proleća slavili 1. marta, meseca nazvanog po bogu Marsu, zaštitniku polja i stada, bogu koji personifikuje preporod prirode. I zato običaj nosi njegovo ime. Svake godine se radujem Marcišoru i trudim se da napravim što lepše ukrase. Pravile su ih moje bake, mama, pa sad ih pravim i ja!“

Marcišor je stari običaj starosedelaca Balkana, simboliše ponovno rađanje i buđenje prirode. Ko ga nosi, taj je zaštićen od nedaća, a simbolika uvezanog konca različitih boja asocira na razumevanje i suživot. U mnogim sredinama u kojima žive Rumuni, ovaj običaj praktikovali su i drugi narodi sa kojima pripadnici ove nacinalne zajednice žive. Pored nošenja, on se okači i na drvo kako bi njegovi plodovi bili izdašni i brojni. 

 

*Ovaj projekat je sufinansiran iz budžeta Republike Srbije – Ministarstva kulture i informisanja. Stavovi izneti u podržanom medijskom projektu nužno ne izražavaju stavove organa koji je dodelio sredstva. 

fotka_2_rumuni_za_28.11.jpg

Foto: Bunicutele Uzdin

            Uzdin (în română Uzdâni) este o localitate în comuna Covăcița, cu populație românească, în Districtul Banatul de Sud. Satul Uzdin împreună cu satul Putnikovo formează Comunitatea locală Uzdin. În această localitate trăiesc în majoritate români, iar conform ultimului recensământ din anul 2011, erau în total 2.029 de locuitori. Din păcate, românii sunt din ce în ce tot mai puțini, dar cei puțini își păstrează obiceiurile și tradițiile. Portul tradițional românesc din Uzdin nu se mai poartă, si nu se mai face, doar se păstrează cu sfințenie. Portul românesc de la Uzdin se poate vedea astăzi doar la unele festivaluri sau la manifestări la care  participă asociaţii care se ocupă de păstrarea tradiţiei şi a culturii românilor din Banatul de sud. Există diverse obiceiuri, cum ar fi cele de Pințărăi și Crăciun (care este sărbătorit conform calendarului Gregorian), cele de Paști, Mărțișor care simbolizează începutul primăverii, Sânzienele și altele.

            Eleva Melisa Spăriosu, care frecventează clasa a VII-a a Școlii elementare „Sf. Gheorghe” din Uzdin, ne va povesti despre sărbătoarea Marțișorului.

            ˮMărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Mărțișorul se sărbătorește pe data de 1 Martie. Copii au misiunea să poarte mărțișorul și să păstreze tradiția. Una dintre bucuriile copiilor este să învețe împreună cu familia să facă ceva din șnurul cel alb și cel roșu, unde le oferă o bună ocazie de a-și arăta abilitățile artistice. Într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare la ânceput de primăvară. Deşi nu se ştie precis de când datează acest obicei, se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8000 de ani, iar mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci. Românii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia.  În fiecare an aștept cu nerăbdare această sărbătoare și încerc să fac cele mai frumoase decorațiuni. Le făceau bunica și mama, așa că acum le fac și eu!”

            Marțișorul este un obicei vechi al băștinașilor din Balcani, simbolizează renașterea și trezirea naturii. Cine îl poartă este ferit de adversitate, iar firele de diferite culori care sunt împletite simbolizează înțelegerea și conviețuirea. În multe zone în care trăiesc românii obiceiul legat de această podoabă albă-roșie a fost practicat și de alte popoare cu care trăiesc membrii acestei comunități naționale. Pe lângă faptul că este purtat mărțișorul se atârnă la un copac pe care îl vedem înflorit, astfel încât fructele sale să fie abundente și numeroase iar celui care la atârnat să se împlinească dorința.








Marketing



Najnovije vesti